Vin colindatorii
Tudor Gheorghe Vin colindatorii, cum veneau odata, lerui ler Sa colinden seara asta minunata lerui ler Dar lii gura arsa si lis ochiin lacrimi lerui ler Prea degeaba sange, prea degeaba patimi, lerui ler. Gazdelor crestine sai primiti in casa lerui ler Si cum se cuvine sai poftiti la masa lerui ler Nii trimite sfantul sa nencerce mila lerui ler, Domnii mari de astazi sasi deschida vila lerui ler. Sovaielnic pasu, mainile plapande lerui ler, Tremurat lii glasu, nu stiu sa
|
|