Amedeo Minghi La vita mia
Am pasit intro seara, Cu pasi sovaitori, Pe taramul viselor, Ascultam durerea marii lovite de tarm. Era si durerea mea, pana cand, Soapta ta mia mangaiat sufletul, Siam intrezarit pe aripi de fluturi, Albastrul cerului. Fulgerand ma plimb printre stele, Ating cu mainile, Tio daruiesc. Pentru ca tu ai facut ca ploile sa fie dor, Si soarele, valea fagaduintei. Ai desenat pentru mine iubirea In chip de inger, Si miai cantat printre soapte. Iar ochimi lacrimau rubine. Sub cerul vast al noptii, Ai presarat pulbere de stele, Pentru mine. Te doresc atat cat plange ploaia, Atat cat vantul mangaie seninul, Ma lasa sati fiu raul, Iar tu sami
|